Psychology and Spirituality

„Singura frumusete care dainuie este frumusetea Inimii” Rumi

Prin practica, Yoga Inimii Spirituale aduce prin ea însasi, diferite întelegeri referitoare la ce este cu adevarat Inima.
La început ea este un obiect de meditatie, apoi devine si mijloc de cunoastere, iar în final Inima se reveleaza în adevarata sa natura, ca fiind ceea noi suntem în realitate.

“În traditiile spirituale din India, ca si în alte parti, “Inima” se refera nu atât la organul fizic cât la structura psihospirituala corespunzând muschiului inimii în plan material. Aceasta Inima spirituala este celebrata de yoghini si mistici ca salasul Sinelui transcendent. Este numita hrid, hridaya, sau hrit-padma (lotusul Inimii). Deseori este denumita „pestera” secreta (guha) în care yoghinul trebuie sa îsi mentina mintea. În unele scoli, cum ar fi saivismul kasmirian, cuvântul hridaya se refera totodata si la Realitatea ultima.” Georg Feurstein

În functie de context, Inima Spirituala, sau Inima (cu majuscule) poate avea diferite semnificatii strâns corelate între ele. Dar chiar daca aceasta notiune pare complexa, nu trebuie sa ne pierdem în capcana conceptelor.

Simplitatea absoluta este natura Inimii 

Orientati-va atentia asupra pieptului. Acea vibratie fina si discreta care este trezita acolo, în absenta oricaror gânduri, când mintea este tacuta, acea vibratie este începutul freamatului sacru, cea mai directa experienta a Inimii Spirituale.

Relaxati-va, închideti ochii pentru câteva secunde si lasati sa apara vibratia… O simtiti?
Aceasta chemare directa a infinitului radiind din zona pieptului este cea mai elocventa si intima semnificatie a Inimii si totodata marturie a existentei acesteia. 
Cufundati-va în aceasta intimitate, în acest freamat sacru al Inimii pentru ca acolo este revelat Adevarul. Fara aceasta traire, tot ceea ce urmeaza în aceasta prezentare nu ar fi decât “hrana pentru minte”, informatie fara viata.
Adevaratul înteles al Inimii Spirituale se afla chiar în acest freamat, în aceasta vibratie intima. Acordati-va timpul pentru a o simti profund.
În simplitatea acestei vibratii se gaseste prospetimea revelatiei. Revelatie ce provine din “interior” chiar daca informatia pare ca vine din “exterior”.
Simplitatea acestei vibratii, a acestui freamat sacru al Inimii, este “spiritul”, esenta acestor informatii.

Semnificatia Inimii Spirituale 

Pe de alta parte, multitudinea semnificatiilor si a caracteristicilor simbolice ale Inimii Spirituale are importanta ei. Întreaga calatorie spirituala poate fi descrisa prin aceste notiuni.

1) Principala semnificatie a Inimii Spirituale: Ea este natura noastra esentiala si cea mai profunda; dimensiunea inefabila a fiintei noastre. Este un alt nume pentru Sinele suprem, atman, cum este numit în traditia yoghina.
Inima Spirituala este Constiinta Suprema, Subiectul suprem al Cunoasterii, purul Eu.
Este constiinta martor, observatorul ultim al tuturor gândurilor, emotiilor, senzatiilor, mintii, a tot ceea ce e interior si a ceea ce este universul exterior.

2) Inima Spirituala este Realitatea ultima, realitate atât transcendenta cât si imanenta oricarui aspect al macrocosmosului. 
Este esenta ultima a tot. Este o traire dincolo de dualitate. “Inima omului si Inima cosmosului sunt una”. 
Prin maturizarea spirituala, Inima se reveleaza a fi mult mai mult decât dimensiunea individuala a fiintei. Ea nu poate fi exprimata în termenii dualitatii. Reprezinta totalitatea în care Subiectul si obiectul, martorul care observa si ceea ce este observat sunt una.

Înteleasa ca si constiinta suprema, Inima este nelimitata. Este Lumina infinita. Este de asemenea libertatea absoluta si spontaneitatea acestei Lumini a constiintei, ce ne apare în diferitele forme ale manifestarii. Inima, ca si constiinta suprema, este precum oceanul care ia diferitele forme ale valurilor sale. De aceea, constientizarea Inimii spirituale este ea însasi o cale completa. Ea poate sa conduca spre cunoasterea directa, integrând toate energiile, întreaga manifestare, dar în acelasi timp este o cale a revelarii Transcendentei Supreme.

3) E un sui generis organ spiritual de cunoastere directa. 
Uneori Inima este înteleasa ca fiind un mijloc de obtinere a revelatiei. Ea este totodata un organ de purificare, de reintegrare si transfigurare a fiintei noastre. De exemplu, pentru un tantric tot ceea ce îi provoaca placere îi face Inima sa cânte, Inima fiind înteleasa în acest caz ca un instrument cosmic al constiintei. Prin detasarea de orice aspect individual se ajunge la o spontana sublimare în Inima a acestor energii. În felul acesta, fiecare senzatie este purificata si oferita apoi spatiului infinit al Inimii.

4) Un punct de inflexiune. 
Inima este puntea dintre finit si infinit, personal si transpersonal, prezent si eternitate. Este deschiderea catre totalitate. În acest aspect, Inima este principala noastra sansa de a ne transcende limitele individualitatii. Aceasta calitate a Inimii face din ea un tarâm de granita pentru ca ea participa în acelasi timp atât la caracteristicile realitatii ultime cât si la cele ale realitatilor finite. Inima interioara este un portal catre trairea directa a ceea ce numim „spirit”, constiinta, concepte ce transcend orice definitie.

5) Un ghid interior ce reveleaza Adevarul ultim. 
Urmarea impulsurilor sale este o cale de eliberare.

6) Sursa întregii creatii si punctul final al tuturor energiilor. 
Inima a fost de multe ori vazuta ca fântâna nemuririi.
Preaplinul Inimii, exprimat ca Iubire pura si Existenta pura este el însusi un semn al realizarii:
“În mijlocul Inimii mele,
a aparut o stea,
si cele sapte ceruri s-au topit
în stralucirea ei.” 
Rumi

7) Salasul tuturor misterelor profunde. 
Inima iradiaza o taina a suveranitatii sale mistice. Ea este sursa unei spontane minunari generata de intuirea existentei lui Dumnezeu. În traditia yoghina acest atribut este numit guha, “pestera Inimii”.
Într-adevar, Inima are unele calitati ce sunt imperceptibile pentru acela care nu traieste profund, spiritual. Ea ramâne un domeniu necunoscut pentru cel care ignora regatul interior în care Inima este centrul.

8) Vidul absolut: 
“Nu exista un alt Buddha decât Inima.
Toate fenomenele nu sunt altceva decât Inima.” 
Tao-sin
Rene Guenon a spus ca acea “Pace a vidului” , acea “Mare pace” (Es-Sakînah) a esoterismului islamic, privita ca prezenta divina a Centrului fiintei, este reprezentata simbolic, în toate traditiile, de Inima. În traditia yoghina este exprimata de hrid akasa, spatiul infinit al Inimii.

9) Freamatul sacru, expresia unei pure, absolute aspiratii. 
Sufitii, sivaitii, vedanticii, isihastii etc., raspund toti chemarii Inimii si exprima acelasi pur impetuos dor de Dumnezeu, dincolo de orice forma de adoratie, dincolo de concepte si numele atribuite Realitatii. Toti o percep ca pe un freamat sacru, vibrând în ei si pretutindeni.
Din Inima emana un sentiment al Adevarului, al purei Existente. Facând din Inima simbolul sacralitatii, religiile au exprimat chiar aceasta idee.
[/av_textblock]

[/av_one_full]